02.10.2016, Baku (Catholica) – În discursul său final din Azerbaijan, Papa Francisc a lăudat îndelung bunele relații interreligioase din această țară, dar a avertizat că religia trebuie să fie mereu respectată în societatea civilă și că nu poate fi niciodată folosită ca instrument pentru justificarea violenței. „Societatea trebuie să depășească ispita de a profita de factorii religioși”, a spus Pontiful pe 2 octombrie. Religiile „nu trebuie să fie instrumentalizate, nici nu pot să sprijine sau să aprobe conflicte și neînțelegeri”.

Pentru a ilustra această idee, Papa s-a referit la ferestrele artistice tradiționale din Azerbaidjan, făcute doar din lemn și sticlă colorată, fără adezivi sau cuie. Cu metodele tradiționale de meșteșugit, lemnul și sticla sunt puse la un loc printr-un „efort ce ia mult timp și este meticulos”, făcând ca lemnul să sprijine sticla, care la rândul ei lasă lumina să intre, a spus Pontiful. Folosind această metodă ca metaforă, a continuat el, este „sarcina fiecărei societăți civile să sprijine religia, care permite ca lumina să strălucească prin ea, lumină indispensabilă viețuirii”. Pentru aceasta „trebuie garantată o libertate efectivă și autentică”, iar formele artificiale de „adezivi”, care „leagă oamenii să creadă, impunându-le un sistem determinat de credințe și lipsindu-i de libertatea de a alege”, nu pot fi folosite.

Papa a condamnat folosirea de „cuie exterioare”, precum lumescul sau dorința de putere și de bani. Dumnezeu, a spus el, „nu poate fi folosit pentru interese personale și scopuri egoiste; nu poate fi folosit pentru a justifica nici o formă de fundamentalism, imperialism sau colonialism”. Apoi a făcut un apel fierbinte ca să nu mai fie comise „violențe în numele lui Dumnezeu! Fie ca numele Său sfânt să fie adorat, nu profanat sau schimbat ca un bun prin forme de ură și de opoziție umană”. Pontiful a călătorit în Azerbaidjan ca ultimă etapă a călătoriei de trei zile începută cu Georgia, ambele țări având comunități catolice mici. Vizita în Azerbaidjan este prima a Papei într-o țară majoritar șiită.

Ultima întâlnire a zilei i-a adus la un loc pe Allahshükür Hummat Pashazade, care ca șeic și mare muftiu de Caucaz, este una dintre cele mai influente voci musulmane din lume, precum și liderii religioși locali ai Bisericii Ortodoxe Ruse, respectiv ai comunității evreiești. În discursul său, Papa Francisc a subliniat bunele relații pe care catolicii le au cu musulmanii, amintind de „ajutorul tangibil” pe care liderul islamic l-a oferit comunității catolice în mai multe rânduri. De asemenea a amintit relațiile bune dintre catolicii și ortodocșii din zonă, precum și prietenia cu evreii. Există o dorință în Azerbaidjan de protejare a moștenirii religioase a fiecăruia și de practicare a unei mai mari deschideri, a spus Pontiful, adăugând că „nu opoziția ci cooperarea este cea care ajută la construirea unei lumi mai bune și a unei societăți mai pașnice”.

Fraternitatea căutată de diferitele religii din zonă se opune direct celor care doresc să se concentreze pe diviziune sau pe trezirea tensiunilor care vin din opoziții și diferențe, a spus el. Deschiderea spre ceilalți „nu conduce la sărăcire, ci la îmbogățire, deoarece ne permite să fim mai umani”, a continuat Papa, adăugând că ajută toate părțile să acționeze „nu după un idealism abstract, nici cu intervenționism, nu cu interferențe dăunătoare sau acțiuni în forță, ci din respect pentru dinamica istoriei, culturilor și tradițiilor religioase”. Religiile au sarcina cheie de a însoți oamenii în viață, ajutându-i să înțeleagă că „centrul fiecărei persoane este în afara sa, că suntem orientați spre Cel Preaînalt și spre cel care este semenul nostru”.

A vorbit și despre prezența tot mai mare a unor atitudini „rigide și fundamentaliste” din partea celor care, „prin cuvinte și fapte violente, caută să impună atitudini extreme și radicale, ce sunt îndepărtate de viața cu Dumnezeu”. Dar religiile sunt chemate să edifice „o cultură a întâlnirii și a păcii”, bazată pe înțelegere reciprocă și pe umilință. A fi deschis și sperând în binele celuilalt nu este un fel de „sincretism facil, nici deschidere diplomatică, spunând ‘da’ la orice pentru a evita problemele”. Este în schimb „o cale de dialogului cu ceilalți și o cale de rugăciune pentru toți”, permițând iubirii să apară „acolo unde este ură, și iertare acolo unde este ofensă”. „Sângele prea multor oameni strigă spre Dumnezeu din pământ”, a afirmat Papa, subliniind că în contextul global actual „suntem provocați să dăm un răspuns ce nu mai poate fi amânat: să construim împreună un viitor al păcii”.

„Acum nu este timpul pentru soluții violente sau abrupte, ci un moment urgent de angajare în procese de reconciliere care cer răbdare”, a spus el, rugându-se ca în mijlocul „nopții conflictului”, care umbrește comunitatea globală, religiile să fie un semn de pace. Papa s-a rugat ca religiile, în special în regiunea Caucaz, să fie „agenți activi” în depășirea tragediilor și tensiunilor din trecut și din prezent. „Comorile vechi și mereu noi de înțelepciune, cultură și sensibilitate religioasă a oamenilor din Caucaz sunt un imens izvor pentru viitorul regiunii și în special pentru cultura europeană”, a spus el, rugându-se ca acestea să fie cunoscute și valorificate.

Imagini

Exprimaţi-vă opinia