22.09.2016, Chieti (Catholica) – Plenara Comisiei internaționale mixte de dialog teologic dintre Biserica Catolică și Bisericile Ortodoxe – a cărei reunire, a XIV-a, se încheie astăzi, 22 septembrie, în Chieti – a căzut de acord privind adoptarea documentului intitulat „Sinodalitate și primat în primul mileniu: spre o înțelegere comună în slujba unității Bisericii”. Acesta a fost anunțul făcut de departamentul sinodal pentru relațiile externe al Patriarhiei Moscovei, care într-o declarație de pe situl propriu indică și spre provocări viitoare. Conform Moscovei, „va fi dificil de avansat în dialog dacă problema consecințelor ecleziologice și canonice ale uniatismului”, termen prin care ei se referă la greco-catolici, la cei ucraineni în special, rămân nerezolvate.
Pregătirea documentului a început la sesiunea plenară anterioară a comisiei, desfășurată la Amman, în 2014, fiind încheiată de comitetul de coordonare al comisiei, la întâlnirea din 2015 din Roma. „În Chieti”, se spune într-o notă explicativă a biroului de presă al Sfântului Scaun, „membri comisiei vor trebui să evalueze dacă schița reflectă adecvat consensul care există actualmente asupra delicatei probleme a relației teologice și ecleziologice dintre primat și sinodalitate în viața Bisericii, sau dacă este nevoie de continuarea studiului.”
Conform Patriarhiei Moscovei, consensul a fost atins, chiar dacă Biserica Ortodoxă Georgiană „nu a fost de acord cu anumite paragrafe” din document. Obiecția georgiană este conținută într-o notă a comunicatului final adoptat de sesiunea plenară. O altă notă în acest sens va fi atașată documentului comun care va fi publicat în curând de comisie. Este o decizie încurajatoare, consideră unii comentatori, conform AsiaNews.it, dat fiind că Ortodoxia nu a permis ca obiecțiile Bisericii Georgiene să prevină adoptarea documentului. Biserica Georgiană și-a exprimat disponibilitatea de a merge pe drumul propriu pe anumite teme. La Conciliul pan-ortodox de la Creata, de exemplu, a fost singura Biserică ce s-a opus căsătoriilor dintre ortodocși și ne-ortodocși.
Nu s-a ajuns însă la un acord privind următoarea sesiune plenară, unde Patriarhia Moscovei speră să se abordeze tema uniatismului. S-a decis că același comitet de coordonare al comisiei va decide tema la următoarea întâlnire, cândva în 2017. La adunarea de la Chieti, capul delegației ortodoxe ruse, „ministrul de externe” al Patriarhiei Moscovei, Mitropolitul Hilarion, a avertizat că acțiunea Bisericii Greco-Catolice din Ucraina este „inacceptabil din punctul de vedere al eticii creștine”. Arhiepiscopul Major de Kiev, PF Sviatoslav Șevciuc, a fost acuzat de declarații anti-rusești, „contrare dialogului nostru și care seamănă neîncredere între ortodocși și catolici”.
„Trebuie să fim conștienți că în Bisericile noastre sunt oameni care constituie un obstacol pe calea comună și trebuie să ținem cont de aceasta atunci când ne gândim la viitorul dialogului nostru”, a spus Mitropolitul. Celălalt membru al delegației ortodoxe ruse, Arhimandritul Irineu, a subliniat că „va fi dificil să progresăm în dialogul ortodoxo-catolic dacă problema consecințelor ecleziologice și canonice ale uniatismului rămân nerezolvate. Scopul dialogului nostru nu este să ajungem la înțelegere pe teme unde deja vedem că suntem de acord, ci trebuie să discutăm și problemele care ne despart. Iar tema uniatismului este una foarte importantă, una dintre temele centrale ale celui de-al doilea mileniu.”
La lucrările Comisiei mixte, conduse de Cardinalul Kurt Koch, președintele Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor, și de Arhiepiscopul Iov Getcha de Telmessos, din Patriarhia ecumenică, au participat doi reprezentanți ai fiecăreia dintre cele 14 Biserici ortodoxe autocefale și tot atâți membri catolici. PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, a făcut parte din delegația catolică.
Imagini
