23.03.2016, Vatican (Catholica) – „Bucură-te, Marie” și o rugăciune în tăcere „pentru cei morți, pentru răniți, pentru rude și pentru tot poporul belgian” a cerut Papa Francisc a doua zi după atentatele teroriste care au avut loc marți, 22 martie 2016, la Bruxelles. Și toți credincioșii prezenți în Piața San Pietro pentru audiența generală de miercuri, 23 martie, s-au unit cu Pontiful în a mărturisi apropierea față de poporul belgian, față de rudele victimelor și față de toți cei care se află în spital din cauza a ceea ce Pontiful a definit „crude samavolnicii care cauzează numai moarte, teroare sau oroare”.

Adresând un nou „apel tuturor persoanelor de bunăvoință pentru a se uni în condamnarea unanimă” a ceea ce s-a întâmplat, Sfântul Părinte a invitat la a persevera „în rugăciune și în a cere Domnului, în această Săptămână Sfântă, să întărească inimile mâhnite și să convertească inimile acestor persoane orbite de fundamentalismul crunt, prin mijlocirea Fecioarei Maria”. Înainte de aceasta, continuând reflecțiile săptămânale pe tema Anului Sfânt, Papa Francisc a vorbit despre Triduumul Pascal în Jubileul Milostivirii: „Vom trăi Joia, Vinerea și Sâmbăta Sfântă ca momente forte care ne permit să intrăm tot mai mult în marele mister al credinței noastre: Învierea Domnului nostru Isus Cristos. Totul în aceste trei zile vorbește despre milostivire, pentru că face vizibil până unde poate să ajungă iubirea lui Dumnezeu”.

„Iubirea lui Dumnezeu nu are limite. Cum repeta adesea Sfântul Augustin, este o iubire care merge ‘până la sfârșit fără sfârșit’. Dumnezeu se oferă cu adevărat în întregime pentru fiecare dintre noi și nu se cruță în nimic. Misterul pe care îl adorăm în această Săptămână Sfântă este o mare istorie de iubire care nu cunoaște obstacole. Pătimirea lui Isus durează până la sfârșitul lumii, pentru că este o istorie de împărtășire cu suferințele întregii omeniri și o prezență permanentă în evenimentele vieții personale a fiecăruia dintre noi. Așadar, Triduumul Pascal este memorialul unei drame de iubire care ne dăruiește certitudinea că nu vom fi abandonați niciodată în încercările vieții.”

„În Joia Sfântă Isus instituie Euharistia, anticipând în ospățul pascal jertfa Sa de pe Golgota. Pentru a-i face pe discipoli să înțeleagă iubirea care îl însuflețește, le spală picioarele, oferind încă o dată exemplul personal al modului în care vor trebui să acționeze ei înșiși. Euharistia este iubirea care se face slujire… Vinerea Sfântă este momentul culminat al iubirii. Moartea lui Isus, care pe cruce se abandonează Tatălui pentru a oferi lumii întregi mântuirea, exprimă iubirea dăruită până la sfârșit, până la sfârșitul fără sfârșit. O iubire care vrea să îi îmbrățișeze pe toți, nimeni nu este exclus… Dacă Dumnezeu ne-a demonstrat iubirea Sa supremă în moartea lui Isus, atunci și noi, renăscuți din Duhul Sfânt, putem și trebuie să ne iubim unii pe alții.”

Papa Francisc s-a oprit în particular asupra Sâmbetei Sfinte, „ziua tăcerii lui Dumnezeu”. „Trebuie să fie o zi de tăcere și noi trebuie să facem totul pentru ca să fie pentru noi chiar o zi de tăcere, așa cum a fost în acel timp… Este o tăcere care vorbește și exprimă iubirea ca solidaritate cu abandonații dintotdeauna, la care Fiul lui Dumnezeu ajunge umplând golul pe care numai milostivirea infinită a lui Dumnezeu Tatăl îl poate umple. Dumnezeu tace, dar din iubire… Preasfânta Fecioară Maria va trebui să fie, pentru noi, icoana acelei Sâmbete Sfinte. Să ne gândim mult cum a trăit Preasfânta Fecioară Maria acea Sâmbătă Sfântă; în așteptare. Este iubirea care nu se îndoiește, ci speră în cuvântul Domnului.”

Pontiful a citat din scrierile unei tinere mistice, Iuliana de Norwich, care a avut viziuni ale pătimirii lui Isus și care apoi, „devenind călugăriță de clauzură, a descris, cu limbaj simplu, dar profund și intens, sensul iubirii milostive”. Conform relatării Iulianei, Isus i-a spus: „Faptul de a fi suferit pătimirea pentru tine este pentru Mine o bucurie, o fericire, o bucurie veșnică; și dacă aș putea suferi mai mult aș face-o”. Papa a exclamat: „Cât sunt de frumoase aceste cuvinte! Ne permit să înțelegem cu adevărat iubirea imensă și fără margini pe care Domnul o are față de fiecare dintre noi. Să ne lăsăm învăluiți de această milostivire care ne vine în întâmpinare”.

Exprimaţi-vă opinia