Papa Francisc a încredințat oamenilor de bunăvoință mandatul de a ieși din indiferență pentru a cuceri pacea zi de zi – AFP
M.T. – Indiferența îi face pe oameni să nu se mai recunoască drept semeni, sau altfel spus, ca persoane făcute pentru a fi complementare, pentru reciprocitate, pentru dăruirea dezinteresată. Dacă acest fapt e adevărat, angajamentul tuturor, mai înainte chiar de cel referitor la planul politic și instituțional, trebuie declinat pe plan spiritual, cultural și pedagogic. Fără o nouă viziune asupra omului, fără a educa inima omului, devine aproape imposibil să învingem indiferența pe care o vedem preschimbată de multe ori în ură și violență. E necesar ca fraternitatea, împreună cu libertatea și egalitatea să devină din nou pilastrul civilizației. Fără fraternitate, libertatea rămâne doar un privilegiu pentru câțiva. Pacea, ori este efortul tuturor, ori nu există.
R.V. – Jubileul poate fi o ocazie pentru creștini de a da mărturie pentru milostivire și de a combate indiferența care, după cum remarca Pontiful, ajunge să ucidă pacea?
M. T. – Jubileul este fără îndoială momentul cel mai înalt pentru a mărturisi milostivirea. Înțeleasă ca viață a lui Dumnezeu dăruită omului și primită de om, milostivirea potențează capacitatea omului de a dori adevărul, binele și pe Dumnezeu. În acest fel, persoanele nu sunt doar umanizate, dar îmbogățite cu capacitatea lui Dumnezeu de a iubi, a ierta și a face dreptate. A experimenta milostivirea lui Dumnezeu îl face capabil pe om să o trăiască și să o dăruiască, îl abilitează să fie protagonist al dreptății mai mari, al unei dreptăți care este mai mult decât omenească, deși o cuprinde pe aceasta, dar o presupune și o depășește. Milostivirea lui Dumnezeu îi dăruiește fiecăruia nu doar după propria demnitate umană, dar și după demnitatea de fiice și fii ai lui Dumnezeu. Aceasta este una din condițiile care garantează pacea.
R. V. – Apărarea mediului, a creației lui Dumnezeu, este una din temele forte ale pontificatului. Prin enciclica ”Laudato si” papa Francisc spune că ocrotind creația, se ocrotește, de fapt, omul, și se apără, în realitate, pacea între oameni.
M. T. – Pacea și ocrotirea creației merg mână în mână. O casă comună degradată și jefuită nu poate fi o locuință de pace. A continua, apoi, cu poluarea, consumul nepăsător al resurselor ce nu se pot reînnoi, diminuarea biodiversității, migrațiile forțate de persoane și animale, înseamnă a păși înainte pe calea unei sinucideri colective, a face un război cu noi înșine. Alternativa obligatorie este ocrotirea ”casei comune” continuând, cum spunea papa Francisc, o ecologie integrală, accentuând participarea cetățenească și cerând ca acordurile internaționale să fie respectate printr-o guvernare eficace. Binele unei ecologii integrale este parte integrantă din binele comun al familiei umane și al păcii.
(rv – A. Gisotti – A. Dancă)