Papa Francisc22.11.2015, Vatican (Catholica) – În ritul latin duminica aceasta a fost ultima din anul liturgic. Noul an liturgic va începe duminica viitoare, cu prima duminică din Advent. La întâlnirea tradițională cu credincioșii, de la miezul zilei, pentru rugăciunea mariană, Papa Francisc a vorbit pornit de la lectura evanghelică a zilei. Iată textul alocuțiunii, după traducerea realizată de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro.

Iubiți frați și surori, bună ziua!

În această ultimă duminică din anul liturgic, celebrăm solemnitatea lui Cristos Rege. Și Evanghelia de astăzi ne face să îl contemplăm pe Isus în timp ce se prezintă lui Pilat care rege al unei împărății care „nu este din lumea aceasta” (In18,36). Asta nu înseamnă că Cristos este un rege dintr-o altă lume, ci că este rege într-un alt mod, și totuși este rege în această lume. Este vorba despre o contrapoziție între două logici. Logica lumească se bazează pe ambiție, pe competiție, luptă cu armele fricii, șantajului și manipulării conștiințelor. În schimb, logica Evangheliei, adică logica lui Isus, se exprimă în umilință și în gratuitate, se afirmă în tăcere dar eficient cu forța adevărului. Împărățiile din lumea aceasta uneori se sprijină pe prepotențe, rivalități, asupriri; împărăția lui Cristos este o „împărăție a dreptății, a iubirii și a păcii” (Prefață).

Când s-a revelat Isus ca rege? În evenimentul Crucii! Cine privește Crucea lui Cristos nu poate să nu vadă gratuitatea surprinzătoare a iubirii. Cineva dintre voi ar putea să spună: „Dar, părinte, acesta a fost un eșec!” Tocmai în eșecul păcatului – păcatul este un eșec – în eșecul ambițiilor umane, acolo este triumful Crucii, este gratuitatea iubirii. În eșecul Crucii se vede iubirea, această iubire care este gratuită, pe care Isus ne-o dă. A vorbi despre putere și despre forță, pentru creștin, înseamnă a face referință la puterea Crucii și la forța iubirii lui Isus: o iubire care rămâne tare și integră, chiar și în fața refuzului, și care apare ca împlinire a unei vieți trăite în oferire totală de sine în favoarea omenirii. Pe Calvar, trecătorii și conducătorii își bat joc de Isus pironit pe cruce și îi lansează provocarea: „Salvează-te pe tine însuți coborând de pe cruce!” (Mc 15,30). „Salvează-te pe tine însuți!”. Dar în mod paradoxal adevărul lui Isus este tocmai acela pe care în ton de batjocură îl lansează asupra sa adversarii Săi: „Nu se poate salva pe Sine însuși!” (v. 31). Dacă Isus ar fi coborât de pe cruce, ar fi cedat ispitei principelui acestei lumi; în schimb El nu se poate salva pe Sine însuși tocmai pentru a-i putea salva pe alții, tocmai pentru că și-a dat viața pentru noi, pentru fiecare dintre noi. A spune: „Isus și-a dat viața pentru lume” este adevărat, dar este mai frumos a spune: „Isus și-a dat viața pentru mine”. Și astăzi în piață, fiecare dintre noi să spună în inima sa: „Și-a dat viața pentru mine”, pentru a putea salva pe fiecare dintre noi de păcatele noastre.

Și cine a înțeles aceasta? A înțeles bine unul dintre cei doi răufăcători care sunt răstigniți cu El, numit „tâlharul cel bun”, care îl imploră: „Isuse, amintește-ți de mine când vei intra în împărăția Ta” (Lc 23,42). Dar acesta era un răufăcător, era un corupt și era acolo condamnat la moarte tocmai datorită brutalităților pe care le-a făcut în viața sa. A văzut însă în atitudinea lui Isus, în blândețea lui Isus iubirea. Și aceasta este forța împărăției lui Cristos: este iubirea. Pentru aceasta regalitatea lui Isus nu ne oprimă, ci ne eliberează de slăbiciunile și mizeriile noastre, încurajându-ne să parcurgem căile binelui, reconcilierii și iertării. Să privim la Crucea lui Isus, să îl privim pe tâlharul cel bun și să spunem cu toții împreună ceea ce a spus tâlharul cel bun: „Isuse, amintește-ți de mine când vei intra în împărăția Ta”. Toți împreună: „Isuse, amintește-ți de mine când vei intra în împărăția Ta”. A-i cere lui Isus, atunci când noi ne simțim slabi, păcătoși, înfrânți, să ne privim și să spunem: „Tu ești acolo. Nu uita de mine!”

În fața atâtor sfâșieri în lume și a atâtor răni în trupul oamenilor, să cerem Fecioarei Maria să ne susțină în angajarea noastră de a-l imita pe Isus, regele nostru, făcând prezentă împărăția sa cu gesturi de duioșie, de înțelegere și de milostivire.

După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:

Ieri, la Barcelona, au fost proclamați fericiți Federico da Berga și douăzeci și cinci de însoțitori martiri, uciși în Spania în timpul persecuției feroce împotriva Bisericii în secolul trecut. Este vorba despre preoți, tineri consacrați care așteptau hirotonirea și frați laici care aparțineau Ordinului Fraților Minori Capucini. Să îi încredințăm mijlocirii lor pe atâția frați și surori ai noștri care din păcate și astăzi, în diferite părți ale lumii, sunt persecutați din cauza credinței în Cristos.

Vă salut pe voi toți pelerinii, veniți din Italia și din diferite țări: familiile, grupurile parohiale, asociațiile. Îndeosebi îi salut pe cei din Mexic, din Australia și din Paderborn, Germania. Îi salut pe credincioșii din Avola, Mestre, Foggia, Pozzallo, Campagna și din Val di Non; precum și grupurile muzicale – pe care le-am auzit! – care o sărbătoresc pe Sfânta Cecilia, patroana cântecului și a muzicii. După Angelus faceți-vă auziți, pentru că voi cântați bine!

Miercurea viitoare voi începe călătoria în Africa, pentru a vizita Kenya, Uganda și Republica Centrafricană. Vă cer vouă tuturor să vă rugați pentru această călătorie, pentru ca să fie pentru toți acești iubiți frați, precum și pentru mine, un semn de apropiere și de iubire. Să îi cerem împreună Sfintei Fecioare Maria să binecuvânteze aceste iubite ținuturi pentru ca să fie în ele pacea și prosperitatea.

Recitarea rugăciunii Bucură-te, Marie…

Urez tuturor o duminică frumoasă. Vă rog, nu uitați să vă rugați pentru mine. Poftă bună și la revedere!

Sursa: Ercis.ro

Exprimaţi-vă opinia