Respectul reciproc, condiție și scop al dialogului interreligios: Papa, la cateheza audienței generale – ANSA

 28 octombrie 2015. Sfântul Părinte a dedicat cateheza audienței generale de miercuri, 28 octombrie, a.c., împlinirii a 50 de ani de la Declarația ‘Nostra aetate’, privind raporturile Bisericii Catolice cu religiile necreștine. ‘Această temă era foarte prezentă în inima fericitului Papă Paul al VI-lea care, deja în sărbătoarea Coborârea Duhului Sfânt din anul precedent Conciliului a instituit Secretariatul pentru Necreștini, devenit în prezent Consiliul Pontifical pentru Dialog Interreligios’, a explicat Pontiful, exprimând gratitudinea și un bun venit călduros grupurilor de persoane de diferite religii prezente la audiența generală, multe dintre acestea sosite de foarte departe.
Evocând importanța Conciliului Vatican al II-lea, pe care l-a definit “un timp extraordinar de reflecție, dialog și rugăciune în vederea unei reînnoite priviri a Bisericii Catolice asupra sa și asupra lumii”, context în care mesajul Declarației ‘Nostra aetate’ este mereu actual; Pontiful a evidențiat în sinteză câteva puncte ale documentului, printre care: crescânda interdependență a popoarelor; căutarea de către om a unui sens al vieții, suferinței, morții, interogative care însoțesc dintotdeauna parcursul nostru; originea comună și destinul comun al umanității; unicitatea familiei umane; religiile – căi de căutare a lui Dumnezeu sau a Absolutului, în interiorul diferitelor etnii și culturi; privirea binevoitoare și atentă a Bisericii asupra religiilor; stima cu care Biserica privește la credincioșii tuturor religiilor; Biserica, deschisă dialogului cu toți și, în același timp fidelă adevărului în care crede, începând cu cel al mântuirii oferită tuturor, care-și are originea în Isus, unicul salvator, Duhul Sfânt fiind în acțiune ca izvor de pace și de iubire.

Referindu-se la raportul dintre creștini și evrei în cei 50 de ani succesivi Declarației ‘Nostra aetate’, Pontiful a evidențiat cum:

“Indiferența și opoziția s-au transformat în colaborare și bunăvoință. Din dușmani și străini unii față de ceilalți am devenit prieteni și frați. Conciliul, prin Declarația ‘Nostra aetate’ a trasat calea: un ‘da’ redescoperirii rădăcinilor evreiești ale creștinismului; un ‘nu’ oricărei forme de antisemitism și condamnarea oricărei injurii, discriminări și persecuții care decurg din acesta.”

Totodată, a subliniat că elementele care stau la baza relației cu evreii – și anume cunoașterea, respectul și stima reciprocă – sunt valabile și pentru raporturile cu alte religii. “Mă gândesc îndeosebi la musulmani”, a spus Pontiful, amintind că – așa cum evidențiază Conciliul – “îl adoră pe Dumnezeu unic, viu, care subzistă, milostiv și atotputernic, creator al cerului și al pământului, care a vorbit oamenilor” (‘Nostra aetate’).

Insistând asupra caracteristicilor dialogului autentic, Pontiful a subliniat că doar un dialog deschis și respectuos poate aduce roade. ‘Respectul reciproc este o condiție și, în același timp, scop al dialogului interreligios, cu respectarea dreptului celuilalt la viață, la integritate fizică, la libertățile fundamentale, adică la libertatea de conștiință, de gândire, de expresie și de religie’.

În cateheza dedicată împlinirii a 50 de ani de la Declarația ‘Nostra aetate’, privind raporturile Bisericii Catolice cu religiile necreștine, Papa Francisc nu a ezitat să se oprească asupra actualului climat tensionat prezent la nivel mondial.

“Din cauza violenței și a terorismului, s-a răspândit un comportament de suspiciune și chiar de condamnare a religiilor. În realitate, chiar dacă nicio religie nu este imună la riscul devierilor fundamentaliste sau extremiste a persoanelor, fie individual fie în grupuri (cfr Discurs la Congresul USA, din 24 septembrie 2015), trebuie privit la valorile pozitive trăite și răspândite prin intermediul religiilor, și care sunt izvor de speranță.”

Papa a evidențiat că “putem înainta împreună, având grijă unii de ceilalți și de creație”. Împreună putem să-l lăudăm pe Creator pentru că ne-a dăruit grădina lumii pentru a o cultiva și păzi ca pe un bun comun, putând realiza proiecte comune pentru combaterea sărăciei, asigurând fiecărui bărbat și fiecărei femei condiții de viață demne”.

Amintind despre apropiatul Jubileu al Milostivirii care se apropie, Papa Francisc l-a definit ca fiind “o ocazie potrivită pentru a lucra împreună în domeniul operelor de caritate. În acest sector, în care contează mai ales compasiunea, se pot uni cu noi multe persoane care nu se simt ca făcând parte din rândul credincioșilor sau care sunt în căutarea lui Dumnezeu și a adevărului, persoane care pun în centru chipul celuilalt, în special chipul fratelui sau al surorii aflați în dificultate”. Pontiful a amintit totodată că milostivirea la care suntem chemați îmbrățișează întreaga creație pe care Dumnezeu ne-a încredințat-o ‘pentru a o păzi, nu pentru a o exploata sau, și mai rău, pentru a o distruge’.

RV/AM

Exprimaţi-vă opinia