Discursul Papei în fața Congresului american

Publicatla 25 September 2015
  •  ”Vă sunt profund recunoscător pentru invitația de a mă adresa acestei adunări plenare a Congresului, în «patria oamenilor liberi și în casa celor viteji»”: a spus papa Francisc la începutul discursului său prezentat joi, 24 septembrie 2015, la Washington în plenul Congresului american. Este pentru prima dată când un Suveran Pontif se adresează membrilor Congresului și ”îmi place să cred că motivul acestei invitații – a spus pontiful de origine argentiniană – este faptul că și eu sunt un fiu al acestui mare continent, de la care noi toți am primit atât de mult și față de care împărtășim o responsabilitate comună”. În scurta istorie a acestui pontificat este a doua oară când papa Francisc se adresează parlamentarilor, după discursul ținut în fața Parlamentului European de la Strasbourg, în noiembrie 2014.

În fața membrilor Congresului american Sfântul Părinte a prezentat un amplu discurs, cu sublinieri concrete și principii înalte, inspirate din magisteriul Bisericii și din viața a patru personalități americane: președintele Abraham Lincoln, reverendul Martin Luther King, Slujitoarea lui Dumnezeu Dorothy Day și călugărul cistercian Thomas Merton. Pontiful a subliniat misiunea sacră a omului politic, a denunțat pericolul fundamentalismului religios și ideologic, a criticat reducționismul simplicist al celor care despart lumea în buni și răi dar a pus degetul și pe rana deschisă din opinia publică americană cerând abolirea pedepsei cu moartea. În fine, papa Francisc a subliniat finalitatea pastorală a călătoriei sale apostolice în Statele Unite ale Americii, cea de-a VIII-a Întâlnire mondială a familiilor, și nu a ezitat să-și exprime îngrijorarea sa în privința familiei care, a afirmat că este ”mai amenințată ca niciodată”, din moment ce au fost puse în discuție relațiile fundamentale și baza însăși a căsătoriei și a familiei.

”Orice fiu sau fiică a unei determinate națiuni”, a spus Sfântul Părinte, ”are o misiune, o responsabilitate personală și socială. Responsabilitatea voastră ca membri ai Congresului este aceea de a permite acestei țări, grație activității voastre legislative, să prospere ca națiune. Voi sunteți chipul acestui popor, reprezentanții săi. Voi sunteți chemați să salvgardați și să garantați demnitatea concetățenilor voștri în căutarea neobosită și exigentă a binelui comun, care este scopul oricărei politici”.

”O societate politică durează în timp când se străduiește, ca vocație, să îndeplinească necesitățile comune stimulând creșterea tuturor membrilor săi, mai ales a celor aflați în situații de vulnerabilitate sau risc mai ridicat. Activitatea legislativă este întotdeauna bazată pe grija față de persoane. La aceasta ați fost invitați, chemați și convocați de cei care v-au ales”.

”Activitatea voastră – a spus Pontiful – mă duce cu gândul la figura lui Moise pentru două aspecte. Pe de o parte, patriarhul și legiuitorul poporului lui Israel simbolizează necesitatea popoarelor de a menține în viață simțul lor de unitate prin mijloacele unei legislații juste. Pe de alta, figura lui Moise ne conduce direct la Dumnezeu și, de aceea, la demnitatea transcendentă a ființei umane. Moise ne oferă o bună sinteză a activității voastre: de la voi se cere să ocrotiți, prin instrumentele legii, chipul și asemănarea modelate de Dumnezeu pe chipul fiecărui om”.

Pontiful a remarcat că vizita sa în Statele Unite ale Americii are loc într-un moment aniversar pentru ”câțiva mari americani”, care în ciuda complexității istorice și a slăbiciunilor umane, ”au fost capabili să construiască un viitor mai bun. Au dat formă unor valori fundamentale care vor rămâne pentru totdeauna în spiritul poporului american. (…) Acești bărbați și femei ne oferă posibilitatea de a privi înainte și de a o face cu demnitate. Cinstind memoria lor, suntem îndemnați, chiar și în mijlocul conflictelor, în concretețea vieții de fiecare zi, să ne inspirăm din rezervele noastre culturale cele mai profunde”. În acest sens, Pontiful a menționat patru personalități: Abraham Lincoln, Martin Luther King, Dorothy Day și Thomas Merton.

Referindu-se la președintele Abraham Lincoln, de la a cărui asasinare se împlinesc 150 de ani, papa Francisc l-a numit ”custodele libertății” care s-a străduit ca ”această națiune, cu ocrotirea lui Dumnezeu, să aibă o nouă naștere de libertate”. ”A construi un viitor de libertate – a subliniat Sfântul Părinte – cere iubire față de bine comun și colaborare într-un spirit de subsidiaritate și solidaritate”.

În urmă cu 50 de ani – a spus Pontiful referindu-se la cea de-a doua personalitate – avea loc Marșul pe care reverendul Martin Luther King l-a întreprins ca parte din campania sa de a îndeplini ”visul” în care afro-americanii să aibă drepturi civile și politice depline. În această privință, papa Francisc a cerut ”abolirea globală a pedepsei cu moartea”, din convingerea că aceasta este ”calea cea mai bună, din moment ce orice viață este sacră, orice persoană umană este înzestrată cu o demnitate inalienabilă, iar societatea nu poate decât să beneficieze de pe urma reabilitării celor care au fost condamnați pentru crime. Frații mei episcopi de aici, din Statele Unite ale Americii, au reînnoit recent apelul pentru abolirea pedepsei cu moartea. Eu nu doar că îl susțin, dar ofer sprijinul meu tuturor acelora care sunt convinși că o justă și necesară pedeapsă nu trebuie să excludă niciodată dimensiunea speranței și obiectivul reconcilierii”.

Exemplul Slujitoarei lui Dumnezeu Dortohy Day, fondatoarea mișcării ”Catholic Worker Movement”, este mereu actual prin ”angajamentul ei social, pasiunea ei pentru dreptate și pentru cauza celor asupriți”, care erau inspirate de Evanghelie, de credința ei și de exemplul sfinților. ”Doresc să vă încurajez să nu uitați de toate acele persoane din jurul nostru, blocate în cercul sărăciei. Și acestora este nevoie de a le da speranță. Lupta împotriva sărăciei și a foamei trebuie să fie combătută mereu pe multe fronturi, mai ales în cauzele ei. Știu că mulți americani astăzi, ca și în trecut, se străduiesc să înfrunte această problemă”.

În fine, Pontiful s-a referit la ”un alt american extraordinar”, călugărul cistercian Thomas Merton, care s-a născut în urmă cu o sută de ani. El ”rămâne o sursă de inspirație spirituală și o călăuză pentru multe persoane”. ”Om de rugăciune, gânditor care a sfidat certitudinile timpului său și a deschis noi orizonturi pentru suflete și pentru Biserică”, Merton a fost și ”om de dialog, un promotor al păcii între popoare și religii”. A fi astăzi în slujirea dialogului și a păcii, a spus papa Francisc, înseamnă pentru un bun lider politic ”a fi cu adevărat determinat să reducă și, pe termen lung, să pună capăt numeroaselor conflicte armate din lumea întreagă. Aici trebuie să ne întrebăm: de ce atâtea arme mortale sunt vândute celor care plănuiesc să impună suferințe de nedescris indivizilor și societăților? Din păcate, răspunsul, cum o știm cu toții, este pur și simplu pentru bani: bani pătați de sânge, deseori, de sânge nevinovat. În fața acestei tăceri rușinoase și vinovate, este datoria noastră să înfruntăm problema și să oprim comerțul cu arme”.

În finalul discursului său, papa Francisc a subliniat finalitatea pastorală a călătoriei sale apostolice în Statele Unite ale Americii, Întâlnirea mondială a familiilor de la Philadelphia. ”Ce rol esențial a avut familia în construcția acestei țări! Și cât de mult merită această sprijinul nostru și încurajarea noastră! Și totuși, nu pot să-mi ascund îngrijorarea cu privire la familie, care este amenințată, poate mai mult ca niciodată înainte, din interior și din afară. Relații profunde au fost puse în discuție, precum și baza însăși a căsătoriei și a familiei. Eu pot doar să propun din nou importanța și, mai ales, bogăția și frumusețea vieții familiale”.

”Trei fii și o fiică ai acestei țări, patru persoane și patru vise: Lincoln, libertatea; Martin Luther King, libertatea în pluralitate și non-excluziune; Dorothy Day, dreptate socială și drepturile persoanelor; și Thomas Merton, capacitate de dialog și de deschidere față de Dumnezeu”.

O națiune, a încheiat Pontiful, ”poate fi considerată mare când apără libertatea, cum a făcut Lincoln; când promovează o cultură care să permită oamenilor să ’viseze’ drepturi depline pentru toți frații și surorile, cum a căutat să facă Martin Luther King; atunci când luptă pentru dreptate și pentru cauza celor asupriți, cum a făcut Dorothy Day prin munca ei neobosită, rod al unei credințe care devine dialog și seamănă pace în stilul contemplativ al lui Thomas Merton”.

Aceste personalități oglindesc ”bogăția patrimoniului vostru cultural, spiritul poporului american. Fie ca acest spirit să continue să se dezvolte și să crească, astfel încât un număr tot mai mare de tineri să moștenească și să locuiască într-o țară care a inspirat atât de multe persoane să viseze. Dumnezeu să binecuvânteze America!”.

După discursul din fața Congresului american, papa Francisc a mers în vizită pastorală la centrul caritabil al parohiei Sfântul Patriciu din Washington unde a întâlnit mai mulți oameni fără adăpost. La ora locală 16.00 (ora României 23.00) papa Francisc pleacă cu avionul de la Washington la New York, unde în cursul serii prezidează rugăciunea Vesperelor în catedrala Sf. Patriciu, cu participarea preoților și a persoanelor consacrate.

Sursa:ro.radiovaticana.va

Exprimaţi-vă opinia