•  Oportunism sau integrare? În plus față de valurile istorice de refugiați care vin în Europa din Orientul Mijlociu și Africa, Bătrânul Continent se confruntă cu un alt val, mai puțin mediatizat dar care dă naștere la tot felul de întrebări: convertiții la creștinism.
Agenția Internațională de știri Associated Press (AP) a vizitat la Berlin o biserică evanghelică în care “sute de solicitanți de azil iranieni și afgani” sunt parte a credincioșilor parohiei.”Nu putem ignora faptul că această decizie îmbunătățește șansele de a obține azil: ei ar putea foarte bine susține că s-ar confrunta cu persecuția religioasă dacă s-ar întoarce în țara lor de origine”, spune agenția, subliniind că Germania tratează refugiații în funcție de gravitatea situației, care i-a forțat să părăsească patria lor. Cei care părăsesc războiul civil din Siria, de exemplu, au mult mai multe șanse de a obține azil.

“Situația este mai complicată pentru solicitanții de azil din Iran și Afganistan, deoarece condițiile de viață din aceste țări sunt mai stabile decât în Siria”, a spus AP. În ultimii ani, aproximativ 40% – 50% din solicitanți din aceste regiuni au fost lăsați să rămână în Germania, cu un permis de ședere temporar pentru marea majoritate.

Șansele pentru refugiații afgani și iranieni crește atunci când reușesc să convingă autoritățile germane că ar risca să fie persecutați în țara lor natală, unde convertirea la creștinism a unui musulman se pedepsește cu închisoarea sau chiar cu moartea.

Gottfried Martens, pastor la Biserica Evanghelică, susține că motivația este irelevantă. El spune că “mulți sunt atât de convinși de mesajul creștin încât își schimbă viața.” Se estimează că doar 10% dintre convertiți nu se mai întorc la biserică după botez. Pastorul Martens recunoaște însă că unii se convertesc în speranța de a obține azil, “dar cu toate aceste îi invit să ni se alăture, pentru că știu că oricine vine aici nu va mai fi la fel.”

Biserica păstorului Martens a devenit celebră: a botezat musulmani după trei luni de cateheză și i-a ajutat pentru cererile de azil. Comunitatea sa a crescut de la 150 de membri la 600 în doi ani, cu un flux aparent nesfârșit de noi refugiați. Potrivit lui Martens, există o listă de așteptare pentru botez de cel puțin 80 de persoane.

Cu toate acestea, o tânără femeie iraniană, intervievat de către agenția de știri, este convinsă că cei mai mulți dintre conaționalii săi s-au alăturat bisericii numai pentru a-și îmbunătăți șansele de azil. Vesam Heydari, și el iranian, îi critică pe acești oameni “care împuținează șansele adevăraților creștini persecutați ” să obțină azil. După ce a obținut statutul de refugiat în Norvegia, unde s-a convertit în 2009, Vesam a ajuns în Germania. “Majoritatea iranienilor de aici nu s-au convertit din convingere. Ei doresc doar să rămână în Germania”, a mai spus acesta.

Și alte comunități creștine din Germania, inclusiv biserici luterane din Hanovra și Rin, au văzut crescând numărul de iranieni care “se convertesc” la creștinism, notează AP.

Biroul Federal al Germaniei pentru migranți și refugiați a declarat că nu va comenta cu privire la motivele invocate de solicitanții de azil, nici cu privire la numărul celor care au statutul de refugiati în Germania, din cauza persecuției religioase.

“Oricare ar fi religia migranților și a refugiaților, aceștia ar trebui să fie primiți ca frați și surori, în loc să fie văzuți ca o povară”, a declarat la rândul său părintele Gardzinski Matei, membru al Consiliului Pontifical pentru Pastorala Migranților. Din punct de vedere catolic, aceștia trebuie să fie recunoscuți ca persoane “create după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Aceasta este baza demnității umane”, a mai spus preotul.

Traducere: ACC

Sursa:aleteia.org

Exprimaţi-vă opinia