9 august 2015.  “Credința este asemenea unei semințe care încolțește în adâncul inimii atunci când ne lăsăm atrași de Tatăl spre Isus, și “venim la El” cu suflet deschis, fără prejudecăți”, doar atunci reușind să recunoaștem, în Chipul lui Dumnezeu și în cuvintele sale, Cuvântul lui Dumnezeu, pentru că “Duhul Sfânt ne-a făcut să intrăm în legătura de iubire și de viață existentă între Isus și Dumnezeu Tatăl”.

În cuvântul de învățătură care a însoțit rostirea rugăciunii Îngerul Domnului, de duminică, 9 august, împreună cu pelerinii și credincioșii adunați în Piața Sfântul Petru, Papa Francisc s-a inspirat, ca de obicei, din Evanghelia duminicii, luată de această dată din capitolul al șaselea, al Evangheliei după Sfântul Ioan.

Pontiful a explicat că Isus, după cum a făcut anterior cu femeia samariteană, când a plecat de la experiența de sete și de la semnul apei, în cazul istorisirii evanghelice din duminica a XIX-cea de peste an, Isus pornește de la experiența foamei și de la semnul pâinii, pentru a se revela pe Sine însuși și a îndemna să se creadă în El.

Papa a pus în lumină faptul că mulțimea îl ascultă pe Isus pentru faptul că a rămas entuziasmată de miracolul înmulțirii pâinilor însă, când Isus afirmă că adevărata pâine dată de Dumnezeu este El însuși, mulți se scandalizează. Încep să murmure între ei, împotriva lui Isus, pentru că spusese: “Eu sunt pâinea care s-a coborât din cer” şi încep să spună: “Nu este oare acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai cărui tată şi mamă îi cunoaştem? Cum de spune acum: «M-am coborât din cer». Atunci, Isus le răspunde spunând: “Nu mai murmuraţi între voi! Nimeni nu poate să vină la mine dacă nu-l atrage Tatăl care m-a trimis şi eu îl voi învia în ziua de pe urmă”.

Prin aceste cuvinte – a explicat Pontiful – suntem introduși în dinamica credinței, care este o relație între persoana umană și persoana lui Isus, în care un rol decisiv în are Tatăl și, desigur Duhul Sfânt. Însă, pentru a crede…

“Nu este suficient să-l întâlnim pe Isus pentru a crede în El, nu este suficient să citim Biblia, Evanghelia, nu ar ajunge nici asistarea la un miracol… Multe persoane s-au aflat în strânsă legătură cu Isus și nu au crezut în El ci, dimpotrivă, l-au disprețuit și l-au condamnat.”

Credința are nevoie de inimă deschisă, lipsită de prejudecăți, necesită disponibilitatea de a ne lăsa atrași de El, acest comportament de credință ajutându-ne totodată să înțelegem sensul avut de “Pâinea vieții” pe care ne-o dă Isus, un dar exprimat prin cuvintele: “Aceasta este pâinea care se coboară din cer, astfel încât, dacă mănâncă cineva din ea, să nu moară. Eu sunt pâinea cea vie care s-a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din această pâine, va trăi în veci, iar pâinea pe care o voi da eu este trupul meu pentru viaţa lumii” (In 6, 51)

La finalul reflecției care a însoțit rostirea rugăciunii “Angelus”, Papa Francisc ne-a îndemnat să luăm exemplul Maicii Domnului, a Mariei, Fecioara din Nazaret, prima persoană care a crezut într-atât de mult în Dumnezeu încât să primească în sânul Ei pe Cristos cel Întrupat. Credința – a spus totodată – nu este un dar privat, ci un dar de pus în comun, deoarece este ‘pentru viața lumii’.

R.V./A.M.

 

Exprimaţi-vă opinia