Padre Federico Lombardi: Momenti memorabili del secondo anno di pontificato di Papa Francesco – EPA

 13 martie 2015. La împlinirea a doi ani de la alegerea Papei Francisc la Sediul lui Petru, directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, părintele Federico Lombardi, a acordat un interviu colegului nostru Roberto Piermarini, din care vă propunem câteva fragmente:
Întrebat ce imagini i-au rămas imprimate în memorie, după acest al doilea an de pontificat, părintele Lombardi a spus:

“Într-un nenumărat flux de imagini este dificil de ales una. Aș dori însă să amintesc trei. Prima este îmbrățișarea în trei, în fața Zidului Plângerii din Ierusalim, cu Rabinul și cu liderul musulman. Acesta a reprezentat un moment simbolic fundamental pentru dialog și pace în Țara Sfântă, un loc de o importanță crucială pentru pace în întreaga lume.

O a doua imagine rămasă vie în mintea multora este cea din catedrala ortodoxă din Istanbul (Constantinopol) când, la finalul unei solemne ceremonii, Papa a cerut într-un anumit sens binecuvântarea patriarhului, închinând capul în fața lui. A fost un gest de fraternitate, de dialog ecumenic, o expresie a unei mari dorințe de unitate dintre creștini.

A treia imagine pe care aș evoca-o este cea a imensei mulțimi din Filipine, plină de afecțiune și de dorința de a-l vedea pe Papa, de a-i exprima sentimentele de iubire cu entuziasmul unor copii. Mi-a rămas imprimat în memorie acest sentiment de bucurie și de speranță în fața Papei, trăit de un popor care privește la propriul viitor cu speranță, prezentându-i pe copilașii și pe tinerii care reprezintă noile generații ale Asiei și ale întregii umanități.”

Dialogul ecumenic și interreligios reprezintă o altă componentă caracteristică marcantă a celui de-al doilea an de pontificat al Papei Francisc, despre care părintele Federico Lombardi a spus:

“Acestea reprezintă dimensiunile permanente ale Bisericii de după Conciliu; [poate și de dinainte de Conciliu, dar cu mult mai sigur de după). Papa Francisc a alimentat aceste dimensiuni. În ceea ce privește ecumenismul, se evidențiază în mod deosebit raportul cu patriarhul de Constantinopol, cu o fereastră larg deschisă față de ortodocși. Este totodată interesant și original modul în care Papa a abordat dialogul și întâlnirea cu penticostalii și cu alte comunități creștine care nu fac parte din Bisericile clasice tradiționale. Din această perspectivă, a angajării în dialogului interreligios, se știe că, în ceea ce-l privește pe Papa Francisc, există o intensă tradiție de întâlniri și prietenii personale avute cu evrei dar și cu lideri musulmani. Această componentă se încadrează în contextul unei lumi caracterizate de fragilitate și de tensiuni între popoare, legate și de probleme de caracter religios. De aceea, această atitudine de dialog pacific, de încurajare a oricărei forme de înțelegere între religii, estre extrem de importantă.”

Referindu-se la rolul de mediatoare a Bisericii la nivel internațional, lansat de Papa Francisc, Părintele Federico Lombardi s-a referit la momentele principale ale acestei acțiuni:

“Pontiful a lansat nenumărate apeluri la pace, în special în legătură cu situațiile cele mai critice și dramatice pe care le cunoaștem foarte bine: cele care privesc Orientul Mijlociu și, în prezent, pe scena teatrului european, Ucraina. Sunt momente foarte semnificative în care s-a putut observa capacitatea de prezență personală a Papei Francisc, prin momentele de “rugăciune pentru pace”, după călătoria în Țara Sfântă; cu îndemnul personal de a ne ruga împreună, aici, în Vatican, pentru președintele Israelului și cel al Autorității Palestiniene. Acel moment de rugăciune original și personal a deschis o poartă de căutare a unor noi orizonturi de pace într-o situație foarte dificilă. Un alt moment care a trezit interes la nivel internațional din care nu a lipsit surprinderea a fost când președintele Obama și președintele Raul Castro i-au mulțumit Papei Francisc pentru contribuția la reînnoirea relațiilor dintre Statele Unite și Cuba. Dar dacă modalitatea de intervenție a Papei a fost una foarte discretă, s-a înțeles că Pontiful a adus o contribuție personală la realizarea acestui moment.

Consider ca fiind un lucru foarte bun faptul că Biserica Catolică continuă să desfășoare, și la nivel internațional, un important rol în favoarea păcii.”

R.V./A.M.

Exprimaţi-vă opinia