saracia romania

RV 20 februarie 2015. Caritas Europa a prezentat în această săptămână la Roma al III-lea Raport asupra impactului pe care l-a avut criza economică în ţările cele mai emergente ale Uniunii europene, printre care şi România. Grecia, România, Spania, Portugalia, Cipru, Irlanda şi Italia sunt cele şapte ţări ale Uniunii Europene care au cele mai slabe economii în ceea ce priveşte şomajul, sărăcia, excluziunea şi instabilitatea socială.

În medie, aproape 1 din 3 cetăţeni este sărac în aceste ţări şi peste 14% trăiesc în sărăcie absolută. Potrivit Caritas, cel mai ridicat procent în această categorie este înregistrat de România, unde 28% din populaţie este considerată absolut săracă, urmată de Grecia, 20%. În aceste ţări, 16% dintre cetăţeni sunt fără loc de muncă, faţă de 10% cât este media europeană. Cel mai ridicat procent al lipsei locurilor de muncă în rândul tinerilor este în Grecia, în timp ce în Italia 22% dintre tinerii de 15-24 ani nu lucrează, nu studiază şi nu urmează un curs de formare.

Într-un interviu pentru redacţia centrală RadioVatican, Walter Nanni – responsabil al Biroului de Cercetare Caritas Italia – a explicat datele acestui Raport:

„Observăm tot mai mult o Europă care înaintează cu două viteze diferite. Prima, este cea a ţărilor care nu au resimţit criza economico-financiară datorită solidităţii sistemului economic, dar mai ales datorită protecţiei sociale, prin care au fost tutelate persoanele care şi-au pierdut locul de muncă. Iar cea de a doua, este o Europă care se mişcă lent, a ţărilor mai puţin dezvoltate, mai ales din spaţiul mediteranean (cu excepţia Irlandei). Aici se resimte foarte puternic criza, în special prin politicile de austeritate adoptate în sensul aplicării unor măsuri de revenire a conturilor publice, măsuri de reglementare sau consolidare fiscală, care au avut multe consecinţe în rândul populaţiei, mai ales în ţările unde sistemul protecţiei sociale este nu este prezent”.

Aşadar, mai spune cercetătorul Caritas, înainte de a lansa măsuri economice, trebuie să evaluăm întotdeauna impactul pe care acestea le au supra populaţiei cu risc mai ridicat. Şi, mai ales nu trebuie să ascundem reducerile care au fost făcute în sectorul sociale; multe dintre acestea au cuprind cheltuieli „invizibile”. Pare că nimeni nu şi-a dat seama, care se văd pe termen lung sau scurt. În Caritas ne dăm seama de acesta pentru că a crescut numărul de persoane care cer ajutor.

Pus în faţa situaţiei de a merge «împotriva curentului», unde cei mai săraci sunt nevoiţi să plătească politicile inadecvate ale guvernelor şi instituţiilor europene, Caritas susţine că este nevoie de modele sociale mai echitabile şi proiecte europene punctate pe domeniile sociale:

„Investiţiile productive susţinute de administraţiile Uniunii Europene ar putea relansa, în parte, locuri de muncă, valorificând mai ales acele sectoare de productivitate mai sociale: cum ar fi, asistenţa socială şi sanitară, educaţia, mediul…Toate acestea sunt sectoare în care o investiţie puternică a administraţiilor publice ar putea relansa piaţa locurilor de muncă”.

(rv–R.Gisotti–M. Caba)

Exprimaţi-vă opinia