Nu putem face totul
Ar fi bine, dacă ne-am retrage din când în când,
şi am privi lucrurile de la distanţă.
Împărăţia lui Dumnezeu nu este doar dincolo de străduinţele noastre,
este dincolo de orizontul nostru de înţelegere.
În scurta noastră viaţă noi sărvârşim doar o fărâmă dim măreaţa acţiune
care este opera lui Dumnezeu.
Nimic din ceea ce facem nu este desăvârşit.
Aceasta este un fel de a spune
căci împărăţia lui Dumnezeu ne depăşeşte.
Nici o prelegere nu o să conţină tot ce s-ar putea spune.
Nici o rugăciune nu exprimă în profunzime credinţa noastră.
Nici o vizită pastorală nu aduce întregul.
Prin nici un program Biserica nu o să-şi ducă misiunea până la capăt.
Nici un obiect nu cuprinde totul şi pe fiecare.
Aceasta este situaţia noastră.
Noi aducem pământului sămânţa, care va rodi şi va creşte.
Noi udăm germenii, care au fost plantaţi cu certitudinea
că se ascunde în ei o promisiune.
Noi construim fundamente, care garantează alte extinderi.
Nu putem face totul.
Vom avea un sentiment eliberator, dacă conştientizăm acest fapt.
Acest adevăr ne dă puterea să facem un lucru, şi să îl facem foarte bine.
Nu este ceva desărvârşit, dar este un început,
un pas pe drum, o ocazie pentru ca Dumnezeu
să intervină în joc pentru a-l desărvâşi.
Noi, poate nu o să vedem rezultatul final niciodată,
dat fiind diferenţa dintre arhitect şi muncitori.
Suntem muncitori, nu arhitecţi.
Suntem slujitori, nu salvatori.
Suntem profeţii unui viitor, care nu este doar al nostru.
Arhiepiscopul Oscar Romero
asasinat la 24 martie, în 1980