Titlul cărții lui Paolo Bizzeti este împrumutat din Faptele Apostolilor, Scriptura desemnând prin expresia „până la marginile pământului” nu doar un superlativ extensiv, ci mai ales un imperativ mereu actual, acela al mărturiei creștine: „Şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria, şi pînă la marginile pămîntului” (Fapte 1,8). Iar extensia în cauză nu este gândită doar spațial, ci și temporal, cultural și spiritual: mărturia despre Cristos se cere adusă oamenilor din toate veacurile, locurile și tradițiile cunoscute, însă nu ca o informație ci ca un mod de viață hrănit prin rugăciune. carte bizzeti
Acesta este motivul pentru care autorul oferă „un ajutor pentru cei care doresc să înţeleagă şi să se roage cu textul Faptelor Apostolilor, în desfăşurarea şi în întregimea sa”. Lectio divina aplicată în integralitate unei cărți biblice ne este propusă ca o cale regală în plăsmuirea sau regăsirea integrității omenești, deopotrivă individuale și comunitare. Înainte de a ajunge la marginile pământului, Vestea cea bună trebuie să atingă toate zonele existenței personale, pentru că numai un martor integru poate înfrunta provocările lumii de azi fără a cădea în relativism sau fundamentalism. Și invers, în contextul actual al „satului global”, nimeni nu poate fi întreg fără a cunoaște complexitatea timpului în care trăiește.
De aici structura mai puțin obișnuită, dar cât se poate de actuală a acestei cărți de meditații biblice, construită din considerente eminamente pastorale: „recomand să se citească înainte, în întregime, textul Faptelor Apostolilor; apoi, o pagină din comentariu şi, în fine, meditaţia să urmeze cu o rugăciune personală asupra a ceea ce fiecare consideră a fi atrăgător sau dificil, după cum învaţă Sfântul Ignaţiu de Loyola în Exerciţiile spirituale. Acest tip de meditaţie se va încheia cu un dialog cu Domnul, mulţumindu-i pentru ceea ce a lucrat în istoria poporului lui Dumnezeu şi în viaţa fiecăruia dintre noi”.
Și așa cum titlul întregului itinerar meditativ al Faptelor Apostolilor a fost extras dintr-un fragment, la fel considerăm că spiritul care îmbrățișează cartea în totalitatea ei se regăsește în meditația concluzivă, a XXXV-a, dedicată de iezuitul italian „Bisericii Faptelor Apostolilor (și Bisericilor noastre…). Cele zece puncte de meditat formulate ca un Decalog apostolic al zilelor noastre respectă o dinamică pe care am putea-o numi „îngerească”, în sensul că atenția acordată constant lui Dumnezeu nu se tranformă în dezinteres față de realitățile sociale, culturale și religioase. Dimpotrivă, Biserica și lumea, persoana și comunitatea sunt îmbrățișate deopotrivă în lumina Creatorului și a Mântuitorului.
Se poate spune așadar că „Până la marginile pământului” prezintă interesul unei cărți originale prin structura și sinergia propusă. Însă originalitatea ei este una paradoxală, întrucât actualizează din interior transmiterea pastorală a mesajului apostolic pornind de la origini. Iar stilul rugăciunii hrănite de Cuvântul lui Dumnezeu și ancorate în realitate răspunde exigențelor cărturarului credincios din toate timpurile: „De aceea orice cărturar instruit în ale împărăției cerurilor este asemenea stăpânului casei care scoate din tezaurul său [lucruri] noi și vechi” (Mt 13, 52).
Marius Taloș, SJ

Exprimaţi-vă opinia