ȘCOALĂ PRACTICĂ DE DISCERNĂMÂNT

8B. Exercițiul examinării generale a conștiinței

Al doilea punct: Să-i ceri harul de a-ți cunoaşte păcatele şi de a le respinge.

Numai după ce ai făcut comemorarea şi euharistia darurilor Sale, treci la faptele tale. Dar nu pentru a te închide în păcatele tale, ci pentru a face în acestea comemorarea euharistiei iertării Sale. Tocmai de aceea cunoaşterea păcatului este un har. Este harul mântuirii în care înţelegi răul ca atare şi în care primeşti cel mai mare bine: darul iertării! Nu lăsa „congelată” în inconştienţă mizeria pe care o ai înăuntru: expune-o soarelui îndurării divine. Această cunoaştere foloseşte pentru a respinge răul. Dezaprobându-l, voinţa ta se decide pentru libertate.

Al treilea punct:

Examinează-ți gândurile.

Înainte de toate trebuie să examinezi gândurile inimii. Acestea sunt sentimentele profunde care te-au locuit: ce fel de „simţire” a însoţit „acţiunea” ta? Ce „culoare” au avut diferitele momente ale zilei tale? Bucurie sau tristeţe, recunoştinţă sau mândrie, încredere sau neîncredere, deprimare sau „entuziasm”?

Modul în care acţionezi este mai important decât ceea ce faci. Iar modul vine din inimă. Orice acţiune poate fi făcută cu sentimente opuse, iar acestea îi determină valoarea.

Examinează-ți cuvintele.

Orice relaţie este cuvânt: care poate fi adevărat, sau fals. Uneori ucide mai mult limba decât sabia (cf. Sir 30,18). Cine nu păcătuieşte cu cuvântul este om desăvârșit (cf. Iac 3,2). Cuvintele tale corespund gândurilor tale? Sau căror gânduri? Sunt cuvinte şi gânduri de minciună sau de adevăr, de trufie sau de umilinţă, de dominaţie sau de slujire, de posesie a celuilalt sau de dăruire de sine, de închidere sau de deschidere?

Examinează-ți acţiunile.

Orice acţiune se naşte dintr-o intenţie, mişcată de un cuvânt interior al inimii. Acţiunea ta corespunde intenţiei? Este ceea ce doreai? Iar ceea ce doreai este bine? Ce sentiment încerci în faţa acţiunii tale: armonie sau contrarietate, pace sau nelinişte?

Este important să citeşti, în afară, intenţiile şi acţiunile tale: în ele vezi mai bine spre ce tinzi. Poţi avea intenţii pe care le consideri bune, dar care, în realitate, nu sunt. Binele şi răul îl înţelegi din experienţă, măcar după acţiune, băgând de seamă rodul interior de bucurie şi pace pe care îl produce sau nu.

Al patrulea punct:

După ce ai devenit conştient, după mulţumirea pentru darurile Sale şi după examinarea gândurilor, cuvintelor şi acţiunilor tale, este momentul să ceri iertare. Dacă în cele bune mulţumeşti, în cele rele experimentezi harul iertării lui Dumnezeu. Dacă binele te face să mergi înainte, răul nu te poate opri: el devine locul cunoaşterii lui Dumnezeu ca iubire gratuită. În iertare experimentezi esenţa ta şi a lui Dumnezeu: el este Tată care iubeşte în mod infinit, iar tu fiu iubit în mod infinit. Într-adevăr, numele lui „Dumnezeu-cu-noi” este Isus, „Dumnezeu-care-mântuieşte de păcate” (cf. Mt 1,21).

Al cincilea punct:

Este să-ți propui convertirea. „A se converti” înseamnă „a se întoarce în direcţia opusă”: te întorci de la eul tău către Dumnezeu. În „convertirea către El”, reîncepi să oglindeşti pe chipul tău realitatea a cărei imagine eşti (cf. 2Cor 3,18). Prin examinarea conştiinţei, ziua ta devine o continuare a istoriei mântuirii, o pagină nouă din Sfânta Scriptură: tu devii „scrisoarea lui Cristos”, scrisă nu cu cerneală, ci cu Spiritul Dumnezeului celui viu, pe carnea inimii tale (cf. 2Cor 3,3). Înăuntrul tău, în mod intim, face un lucru nou cu tine (cf. Is 63,12). Cu harul lui Dumnezeu şi prin exerciţiul tău, poţi mereu să fii conştient de tine însuți şi de acţiunea Sa. Acest tip de rugăciune te obişnuieşte „să stai înaintea lui Dumnezeu”. Puţin câte puţin devii contemplativ în acţiune „căci tot ce face el, face și Fiul la fel” (In 5,17.19). Examinarea conştiinţei tinde să te facă una cu Dumnezeu, ajutându-te să înţelegi, să iubeşti şi să acţionezi la fel ca El. Devii liber cu libertatea lui Dumnezeu, care este iubire. Iar a fi liber este frumos!

(cf. textului lui Silvano Fausti – Prilej sau ispită)

ANALIZEAZĂ:

Întrebări pentru reflecţia personală:

• Ești hotărât/ă să-ți faci zilnic examinarea generală, pentru a crește în viața spirituală? Nu-ți fie teamă să-l lași pe Dumnezeu să intre în aspectele cele mai critice, întunecate și păcătoase ale vieții tale; El vine să verse mila sa vindecătoare și mântuitoare; numai El te poate vindeca.
•  Să acorzi mereu atenție sentimentelor care te încearcă în faţa acţiunilor tale: armonie sau contrarietate, pace sau nelinişte? Verifică mereu dacă acțiunile tale sunt transparente și corespund cu ceea ce trăiești în inimă.
• Cere-i iertare lui Dumnezeu din toată inima dacă nu ai răspuns  intervenției sale în ziua ce a trecut.

MEDITEAZĂ:

Text biblic de referinţă: Mt 7,21-27.

OBSERVĂ:

dacă ești atent/ă la prezența lui Dumnezeu în viața ta, ca să te poți bucura de colaborarea cu El.

ROAGĂ-TE:

lui Dumnezeu pentru harul unei dorințe sincere de convertire.

 ———————————————