Așa am trăit… Magis România 2016

Publicatla 5 septembrie 2016

Timpul trece, darul rămâne

În perioada 30 august-4 septembrie, circa 50 de tineri din toate părțile țării s-au întâlnit la Centrul Spiritual Manresa pentru a lua parte la a șasea ediție a Festivalului Magis România. Tema propusă în acest an a fost una curioasă și profundă: timpul trece, darul rămâne. Programul celor 5 zile a cuprins printre altele, momente de rugăciune dimineața și seara, diferite ateliere de creație, momente de dans și jocuri, Sf. Liturghie în fiecare seară și, nu în ultimul rând, momente de împărtășire în cadrul Cercului Magis.

DSC00051O bună parte dintre participanți luaseră parte cu o lună în urmă la Întâlnirea Magis internațională ce a avut loc în Polonia, chiar înaintea Zilelor Mondiale ale Tineretului. Ca un ecou al experienței poloneze, ei au vrut însă să guste și din Magis-ul românesc, alături de alți tineri care, fie vin an de an la această întâlnire, fie au venit acum pentru prima dată. Scopul întâlnirii este acela de a petrece un timp de calitate cu Dumnezeu și cu ceilalți tineri de aceeași vârstă, într-o atmosferă de sărbătoare dar și de angajament în diferite activități manuale, culturale, sportive și ludice. Conform spiritualității ignațiene, Dumnezeu poate fi găsit în toate lucrurile, atât în cele spirituale, precum rugăciunea și celebrările liturgice, cât și în activitățile veacului acestuia, precum munca sau jocul. Mulți dintre tineri au rămas profund marcați, într-un fel sau altul, de conferințele dinamice ținute de pr. Claudiu Miklos, de liturghiile viu animate de echipa muzicală, de atelierele propuse, de noile prietenii prin care s-au îmbogățit, precum și de cunoașterea mai vie și personală a lui Isus.

DSC09367Nu doar experiențele și persoanele au fost noi în acest an, ci și structura întâlnirii. Au fost propuse șase ateliere: sport, școala naturii, introducere în cunoștiințe muzicale, prim-ajutor, croșetat și tâmplărie. Spre deosebire de anii anteriori, când fiecare grup frecventa același atelier pe toată durata întâlnirii, iar rezultatele erau prezentate în cadrul festivalului final, anul acesta toată lumea a trecut pe la toate atelierele putând experimenta multe lucruri absolut noi. Astfel, cu toții am avut ocazia să montăm un cort, să ne jucăm jocuri noi, să învățăm lucrurile de bază în acordarea primului ajutor, să ne bucurăm de munca mâinilor noastre (mai mult sau mai puțin!!) punând mâna pentru prima dată în viață pe niște croșete etc. În felul acesta, ni s-au lărgit orizonturile și am învățat să descoperim în noi abilități nebănuite.

În schimb, sâmbătă, în ultima zi plină a întâlnirii, participanții au fost antrenați într-o vânătoare de comori prin oraș, foarte ingenios proiectată de organizatori. Așa cum au fost instruiți înainte de a porni spre oraș, ideea de fond era aceea de a explora lumea cu atitudinea pelerinului, adică a aceluia care înfruntă realitatea descoperind în ea semne ale Providenței divine. Vânătoarea consta pentru început în descifrarea de ghicitori care aveau să le dezvăluie locațiile comorilor (Grădina Botanică, Piața Unirii, Biserica Ortodoxă, gară și alte puncte din oraș etc.).  Odată ajunși la aceste puncte, participanții trebuiau să facă față diverselor provocări, de natură atât caritativă, cât și distractive. Spre exemplu, în Piața Mihai Viteazul, provocarea a fost aceea de a vorbi cu doi cerșetori de pe stradă sau cu doi oameni triști, încercând să le afle povestea; la podul cu lacăte, în schimb, trebuia să găsim cel mai vechi și cel mai nou lacăt și să facem diferența dintre ele, simbolizând prin aceasta tema întâlnirii, și anume valoarea timpului; la Cetățuie, trebuia să scriem mesaje pozitive pe o hârtie care să fie oferită trecătorilor. Pe parcursul zilei, tinerii pelerini au mai primit și câteva îndemnuri evanghelice și din spiritualitatea Sf. Ignațiu, pe care să le mediteze, precum și sarcina de a compune împreună un imn care să reflecte gândurile și trăirile lor de pe întreaga perioadă a întâlnirii. Unele dintre aceste imnuri s-au dovedit a fi deosebit de creative și plăcute auzului. Una peste alta, acest mini-pelerinaj interactiv a permis prieteniilor să se consolideze, a făcut ca spiritul de echipă să crească, creativitatea a fost stimulată, iar voia bună a fost la ea acasă.

IMG_20160903_162945Mărturiile entuziaste din timpul serii și mulțumirile din cadrul Liturghiei finale au arătat că tinerii au reușit, în aceste puține zile, să se îmbogățească spiritual într-un mod profund, personal și comunitar. Într-adevăr, timpul întâlnirii Magis a trecut repede, însă darurile pe care le-a prilejuit rămân vii în sufletele tuturor.

Duminică 4 septembrie, după Sfânta Liturghie, lumea de la Manresa a început să se subțieze. Întâlnirea Magis din acest an a luat sfârșit. Nostalgia despărțirii, dar și multe îmbrățișări pline de afecțiune, umpleau holurile casei iezuiților. Printre ele, se auzeau și multe promisiuni și îndemnuri reciproce: „Ne vedem la anul la Magis!… sau chiar mai devreme!”. Căci Magis este o minune unică și incomparabilă, iar anul acesta a fost una la înălțime.

VIDEO AICI

Adina Doiciar

Exprimaţi-vă opinia