25.10.2020, Vatican (Catholica) – În Biserica romano-catolică, evanghelia zilei a fost despre „cea mai mare poruncă”. Papa Francisc a comentat pe marginea acestei pericope la întâlnirea cu credincioșii pentru rugăciunea „Îngerul Domnului”. După rugăciune a anunțat numele celor 13 noi Cardinali. Iată alocuțiunea papală, după traducerea făcută de pr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro.

Iubiți frați și surori, bună ziua!

În pagina evanghelică de astăzi (cf. Mt 22,34-40), un învățător al legii îl întreabă pe Isus care este „cea mai mare poruncă” (v. 36), adică porunca principală din toată legea divină. Isus răspunde simplu: „«Să îl iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău și din tot cugetul tău»” (v. 37). Și imediat adaugă: „Iar a doua este asemenea acesteia: «Să îl iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți»” (v. 39).

Răspunsul lui Isus reia și unește două precepte fundamentale, pe care Dumnezeu le-a dat poporului său prin Moise (cf. Dt 6,5; Lev 19,18). Și astfel depășește capcana pe care i-au întins-o „ca să îl pună la încercare” (v. 35). De fapt, interlocutorul său încearcă să îl tragă în disputa dintre experții legii cu privire la ierarhia prescripțiilor. Însă Isus stabilește doi piloni esențiali pentru credincioșii din toate timpurile, doi piloni esențiali ai vieții noastre. Primul este că viața morală și religioasă nu se poate reduce la o ascultare neliniștită și forțată. Există oameni care încearcă să împlinească poruncile în mod neliniștit și forțat, iar Isus ne face să înțelegem că viața morală și religioasă nu se poate reduce la o ascultare neliniștită și forțată, ci trebuie să aibă ca principiu iubirea. Al doilea pilon este că iubirea trebuie să tindă împreună și inseparabil spre Dumnezeu și spre aproapele. Aceasta este una dintre principalele noutăți ale învățăturii lui Isus și ne face să înțelegem că nu este adevărată iubire față de Dumnezeu aceea care nu se exprimă în iubirea față de aproapele; și, în același mod, nu este iubire față de aproapele aceea care nu se inspiră din relația cu Dumnezeu.

Isus încheie răspunsul Său cu aceste cuvinte: „În aceste două porunci este cuprinsă toată legea și profeții” (v. 40). Aceasta înseamnă că toate preceptele pe care Domnul le-a dat poporului Său trebuie să fie puse în raport cu iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele. De fapt, toate poruncile folosesc pentru a pune în practică, a exprima acea dublă iubire indivizibilă. Iubirea față de Dumnezeu se exprimă mai ales în rugăciune, îndeosebi în adorație. Noi neglijăm mult adorația adusă lui Dumnezeu. Facem rugăciunea de mulțumire, implorarea pentru a cere ceva… însă neglijăm adorația. Tocmai adorarea lui Dumnezeu este miezul rugăciunii. Și iubirea față de aproapele, care se numește și caritate fraternă, este făcută din apropiere, din ascultare, din împărtășire, din grijă față de celălalt. Și de atâtea ori noi neglijăm să îl ascultăm pe celălalt pentru că este plictisitor sau pentru că îmi ia din timp, sau de a-l purta, a-l însoți în durerile sale, în încercările sale… Însă găsim mereu timpul pentru a bârfi, mereu! Nu avem timp pentru a-i mângâia pe cei mâhniți, însă mult timp pentru a bârfi. Fiți atenți! Scrie Apostolul Ioan: „Cine nu îl iubește pe fratele său pe care îl vede nu poate să îl iubească pe Dumnezeu pe care nu îl vede” (1In 4,20). Astfel se vede unitatea acestor două porunci.

În evanghelia de astăzi, încă o dată, Isus ne ajută să mergem la izvorul viu și țâșnitor al iubirii. Și acest izvor este însuși Dumnezeu, care trebuie iubit așa de mult într-o comuniune pe care nimic și nimeni nu o poate frânge. Comuniune care este un dar de invocat în fiecare zi, însă și angajare personală pentru ca viața noastră să nu se lase făcută sclavă de idolii din lume. Și verificarea drumului nostru de convertire și de sfințenie este întotdeauna în iubirea față de aproapele. Aceasta este verificarea: dacă eu spun „îl iubesc pe Dumnezeu” și nu îl iubesc pe aproapele, nu merge. Verificarea că eu îl iubesc pe Dumnezeu este că eu îl iubesc pe aproapele. Atât timp cât va exista un frate sau o soră față de care închidem inima noastră, vom fi încă departe de a fi discipoli așa cum ne cere Isus. Însă milostivirea Sa divină nu ne permite să ne descurajăm, ba chiar ne cheamă să reîncepem în fiecare zi pentru a trăi coerent evanghelia.

Mijlocirea Mariei Preasfinte să ne deschidă inima pentru a primi „cea mai mare poruncă”, dubla poruncă a iubirii, care rezumă toată legea lui Dumnezeu și de care depinde mântuirea noastră.

După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:

Iubiți frați și surori,

Urmăresc cu preocupare deosebită știrile care vin din Nigeria, cu privire la ciocnirile violente petrecute recent între forțele de ordine și unii tineri manifestanți. Să îl rugăm pe Domnul pentru ca să se evite mereu orice formă de violență, în căutarea constantă a armoniei sociale prin promovarea dreptății și a binelui comun. Vă salut pe voi toți, romani și pelerini veniți din diferite țări: familii, grupuri parohiale, asociații și pe fiecare credincios. Îndeosebi, salut grupul „Celula de evanghelizare” din Parohia „Sfântul Arhanghel Mihail” din Roma; precum și pe tinerii Neprihănitei, care sunt destul de mulți astăzi!

La 28 noiembrie, în ajunul primei duminici din Advent, voi ține un consistoriu pentru numirea a treisprezece noi Cardinali. Iată numele noilor Cardinali:

1. Mons. Mario Grech, secretar general al Sinodului Episcopilor;
2. Mons. Marcello Semeraro, prefect al Congregației pentru Cauzele Sfinților;
3. Mons. Antoine Kambanda, arhiepiscop de Kigali, în Rwanda;
4. Mons. Wilton Gregory, Arhiepiscop de Washington;
5. Mons. José Advincula, Arhiepiscop de Capiz, în Filipine;
6. Mons. Celestino Aós Braco, Arhiepiscop de Santiago de Cile;
7. Mons. Cornelius Sim, Episcop titular de Puzia di Numidia și vicar apostolic de Brunei, Kuala Lumpur;
8. Mons. Augusto Paolo Lojudice, Arhiepiscop de Siena – Colle Val d’Elsa – Montalcino;
9. fr. Mauro Gambetti, franciscan conventual, custode al Sacrului Convent din Assisi.

Împreună cu ei voi uni la membrii Colegiului Cardinalilor pe:

10. Mons. Felipe Arizmendi Esquivel, Episcop emerit de San Cristóbal de las Casas, în Mexic;
11. Mons. Silvano M. Tomasi, Arhiepiscop titular de Asolo, nunțiu apostolic;
12. Fratele Raniero Cantalamessa, capucin, predicator al Casei Pontificale;
13. Mons. Enrico Feroci, paroh la „Santa Maria del Divino Amore” la Castel di Leva.

Să ne rugăm pentru noii Cardinali, așa încât ei, confirmând adeziunea lor la Cristos, să mă ajute în slujirea mea de Episcop de Roma, pentru binele întregului popor sfânt credincios al lui Dumnezeu. Și urez tuturor o duminică frumoasă. Vă rog, nu uitați să vă rugați pentru mine. Poftă bună și la revedere!

Sursa: InfoSapientia.roSHARE

Exprimaţi-vă opinia