Medjugorje

13.05.2019, Vatican (Catholica) – Cei care duminică, 12 mai 2019, au anunțat decizia Pontifului (și precizările sale) au fost Nunțiul Apostolic în Bosnia-Herțegovina, Luigi Pezzuto, și Arhiepiscopul Henryk Hoser, vizitator apostolic cu caracter special al Sfântului Scaun, în timpul liturghiei duminicale în parohia-sanctuar destinație în fiecare an a trei milioane de pelerini. Știrea a fost confirmată după aceea de directorul ad interim al biroului de presă al Sfântului Scaun, care într-un comunicat furnizează alte indicații: „Trebuie evitat ca aceste pelerinaje să creeze dezorientare sau ambiguități sub aspectul doctrinal. Aceasta îi privește și pe păstorii de orice ordin și grad care intenționează să meargă la Medjugorje și acolo să celebreze sau să concelebreze și în mod solemn”.

Luând în considerare fluxul însemnat de persoane care merg la Medjugorje și îmbelșugatele roade de har care au rezultat, această dispoziție „face parte din atenția pastorală specială pe care Sfântul Părinte a voit să o dea acelei realități, menite să favorizeze și să promoveze roadele de bine”, subliniază biroul de presă vatican. „Vizitatorul apostolic va avea, în acest mod, ușurință mai mare de a stabili – în acord cu ordinarii locurilor – raporturi cu preoții care au funcția de a organiza pelerinaje la Medjugorje, ca persoane sigure și bine pregătite, oferindu-le informații și indicații pentru a putea conduce în mod rodnic aceste pelerinaje.” Așadar încă nici o pronunțare din partea Sfântului Scaun cu privire la caracterul supranatural aparițiilor mariane care se succed de ani și ani, ci o decizie semnificativă a Pontifului care nu a negat niciodată prezența unui „har” în acest mic și foarte sărac (cel puțin în anii ’80, în timpul presupuselor apariții) sătuc din Iugoslavia.

De altfel, așa cum amintește directorul editorial al mass-media vaticane, Andrea Tornielli, „este o realitate de fapt că milioane de pelerini în acești ani au trăit o semnificativă experiență de credință mergând la Medjugorje: asta o atestă cozile lungi la confesionale și adorațiile euharistice de seară în marea biserică parohială fără un metru pătrat liber de credincioși îngenuncheați”. „Tocmai pentru aceasta”, mai scrie Tornielli, „continuând să studieze fenomenul Medjugorje și fără ca să existe o pronunțare cu privire la autenticitatea aparițiilor, Papa a intenționat să se îngrijească de cei care înfruntă greutățile călătoriei pentru a merge să se roage în acel loc”. Pentru aceasta a voit „un trimis permanent al său, un Episcop dependent de Sfântul Scaun, responsabil tocmai de îngrijirea pastorală a pelerinilor”, numindu-l pe Mons. Hoser, polonez, în mai 2018. Și tot pentru aceasta, acum Pontiful „stabilește să se meargă mai departe de ceea ce a declarat în urmă cu peste douăzeci de ani Congregația pentru Doctrina Credinței, care permitea pelerinajele la Medjugorje, dar numai «în manieră privată»”.

Încă de la începutul pontificatului său, Papa Francisc a afirmat: „Cred că la Medjugorje există harul. Nu se poate nega. Există oameni care se convertesc”. Spunea aceasta în 2013 pr. Alexandre Awi Mello, mariolog și astăzi secretar al Dicasterului pentru Laici, Familie și Viață, într-un interviu devenit o carte „Este mama mea. Întâlniri cu Maria” („È mia madre. Incontri con Maria” [Edizioni Città Nuova]). Ceea ce nu l-a convins niciodată până la capăt pe Pontiful argentinian este „protagonismul” vizionarilor, precum și înmulțirea de mesaje și secrete ca și cum ar face-o pe Sfânta Fecioară Maria, pe Născătoarea de Dumnezeu, o „poștăriță” sau „șef-birou telegrafic care în fiecare zi trimite un mesaj la ora cutare”. Cuvinte precum acestea, rostite în diferite ocazii și predici care i-au făcut pe mulți credincioși „să sufere” – spuneau ei înșiși în diferitele bloguri și postări din rețelele sociale – și a aprins mânia grupărilor de medjugorjeni mai îndârjiți, evlavioși față de cultul Sfintei Fecioare Maria și față de vizionari până acolo încât au ajuns să se depărteze chiar de Biserică în cazul unei pronunțări contrare a ei.

Ca să calmeze spiritele s-a gândit de fapt fondatoarea lui Noi Orizonturi, Chiara Amirante, care revela în urmă cu câteva luni că a vorbit îndelung și în diferite colocvii private cu Papa despre tema Medjugorje pentru a încerca să îi clarifice perplexitățile. „Am mers să vorbesc cu el, pentru că am înțeles că glasurile care circulau prin Vatican despre Medjugorje erau un pic confuze, pentru că sunt puține persoanele (din Vatican, nr) care au venit aici”, spunea ea. „Este deja un an de când auzim cu privire la echivocurile care există despre Medjugorje”, a mai spus Amirante cu acordul Pontifului. „Deci eu știam deja tot ceea ce el a făcut. Însă el mi-a spus: «Chiara, vezi că eu sunt cel care a salvat Medjugorje, deoarece Comisia Congregației pentru Doctrina Credinței, pe baza atâtor știri chiar false, spusese deja că Medjugorje este în întregime fals. Deci eu sunt cel care apoi am salvat Medjugorje, eu sunt cel care am la inimă Medjugorje, eu sunt cel care l-am trimis pe Mons. Hoser, deoarece cred că roadele sunt multe și sunt incontestabile”».

Trimiterea Arhiepiscopului polonez – care deja făcuse o verificare pastorală în numele Pontifului – și care de un an se ocupă să însoțească în mod stabil pe credincioși (fără a intra în problemele referitoare la autenticitatea aparițiilor), precum și decizia de ieri, dau mărturie de fapt despre o schimbare de tendință față de situație de acum un an. De exemplu, deja în 2013 când fostul prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței, Cardinalul Gerhard Ludwig Müller, trimitea o scrisoare la nunțiatura din Washington (pe atunci condusă de Mons. Carlo Maria Viganò) cu care erau frânați unii Episcopi de dincolo de ocean care voiau să programeze în unele Dieceze americane cicluri de conferințe despre Medjugorje cu participarea unor vizionari. Scrisoarea a fost interpretată ca semnal al unei păreri negative din partea Comisiei internaționale de investigație instituite în 2010 de Papa Benedict al XVI-lea și prezidate de Cardinalul Ruini.

În acești ani, Comisia s-a ocupat să adune și să analizeze documente, mărturii, materiale filmate, să analizeze zilnic multele vindecări și presupusele minuni, să îi interogheze pe vizionari și așa mai departe. A încheiat munca sa în urmă cu câțiva ani și rezultatele au fost puse în mâinile Papei Francisc, care a arătat de mai multe ori apreciere pentru munca și concluziile ei. În zborul de întoarcere de la Fátima, Papa Bergoglio vorbea despre „o comisie de buni teologi, Episcopi, Cardinalii. Buni, buni, buni. Raportul ‘Ruini’ este foarte, foarte bun”, a spus el, făcând să iasă în evidență o privire pozitivă cu privire la roadele spirituale și la convertiri („oameni care merg acolo și se convertesc, oameni care îl întâlnesc pe Dumnezeu, care își schimbă viața”), dar negativă în ceea ce privește aparițiile care ar continua și astăzi.

Dosarul gros al Comisiei Ruini a fost totuși declasificat la una din multele păreri de Congregația pentru Doctrina Credinței. Însă Papa a voit să ia asupra sa orice decizie și a cerut ca părerile membrilor fostului Sfânt Oficiu să ajungă direct la el. Rezultatele raportului Ruini nu au fost niciodată publicate oficial. Vatican Insider la 16 mai 2017 prezenta că în comisie au fost treisprezece voturi favorabile recunoașteri supranaturalității primelor șapte apariții de la Medjugorje, un vot contrar și o abținere. Majoritate de abțineri și multe îndoieli au fost exprimate cu privire la continuarea fenomenului aparițiilor de la sfârșitul anului 1981 până astăzi, deoarece comisia ținea cont de faptul că aparițiile, prevestite și programate singular pentru vizionari care nu mai erau în grup, ar fi continuat cu mesaje repetitive. Și ținea cont și de interferențele grele datorate conflictului dintre Episcop și franciscanii din parohie, motiv pentru care a devenit necesară și prezența unui reprezentant al Sfântului Scaun. (material Vatican Insider, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro)

Sursa: InfoSapientia.ro

Exprimaţi-vă opinia