Ioan Paul al II-lea și cardinalul Roberto Tucci în timpul unei călătorii apostolice (foto: arhivă).

RV 15 apr 2015. Cardinalul Roberto Tucci a murit la Roma marți, 14 aprilie 2015, la ora 23. Iezuit, italian, la 19 aprilie ar fi împlinit 94 de ani. Funeraliile, prezidate de cardinalul Angelo Sodano, au loc vineri, 17 aprilie, la ora 15.30, la Altarul Catedrei Sfântului Petru din bazilica vaticană, cu participarea papei Francisc la riturile de rămas bun. Colegiul cardinalilor numără acum 224 de cardinali, din care 122, electori. Numărul cardinalilor iezuiți scade la trei (indonezianul Julius Riyadi Darmaatmadja, slovacul Ján Chryzostom Korec și francezul Albert Vanhoye), toți fiind non-electori. Prin moartea sa, România pierde un adevărat prieten, cardinalul Tucci având un rol determinant în pregătirea călătoriei apostolice a Sfântului Ioan Paul al II-lea în România.

La aflarea știrii, Sfântul Părinte a trimis o telegramă de condoleanțe prepozitului general al iezuiților, pr. Adolfo Nicolas, în care își exprimă regretul pentru moartea confratelui său. Papa amintește cu gratitudine ”colaborarea lui prețioasă” oferită ani îndelungați în serviciul Sfântului Scaun. Regretatul prelat – se mai citește în telegrama Papei – ”lasă amintirea unei vieți harnice și dinamice, dăruită în adeziunea coerentă și generoasă la propria vocație de persoană consacrată, atent la necesitățile celorlalți și păstor credincios Evangheliei și Bisericii, după exemplul Sfântului Ignațiu de Loyola”. Pontiful a dat asigurarea rugăciunilor pentru odihna sufletului său ”pentru ca Domnul să-l primească în bucuria și pacea veșnică”.

Născut la Napoli în 1921 din părinți de confesiune anglicană, a intrat în ordinul iezuiților (Societas Jesu) la vârsta de 15 ani. A fost sfințit preot în 1950, după terminarea studiilor în filozofie și teologie. Profesor la Facultatea de Teologie din Napoli și, succesiv, director al revistei iezuiților «La Civiltà Cattolica», a fost chemat ca expert (peritus) la lucrările Conciliului Vatican II, pe timpul căruia a ținut zilnic o conferință de presă pentru jurnaliștii acreditați la Sala de Presă a Sfântului Scaun. Din 1965 până în 1989 a fost consultant la Consiliul Pontifical pentru Comunicații Sociale, contribuind la pregătirea importantei instrucțiuni pastorale «Communio et progressio» din 1971 a Fericitului Paul al VI-lea. A participat, de asemenea, la adunările din 1969 și 1971 ale Sinodului Episcopilor.

Remarcabilă, contribuția sa la promovarea relațiilor ecumenice dintre Biserici, fiind consultant la Consiliul pontifical pentru unitatea creștinilor până în 1989. A participat și intervenit la cea de a IV-a și a V-a Adunare a Consiliului Mondial al Bisericilor de la Upsala, în Suedia (1968), respectiv, la Nairobi, în Kenya (1975).

În 1966 i s-a conferit titlul de doctor ”honoris causa” al Universității Notre Dame, din statul Indiana (Statele Unite ale Americii). Membru timp de mai mulți ani al comitetului de redacție al revistei teologice internaționale ”Concilium”, a primit în 1969 Premiul jurnalistic atribuit de Asociația catolică a presei din Statele Unite ale Americii ”pentru articolul care în 1968 a contribuit mai mult la ecumenism”.

În septembrie 1973 a devenit director general la Radio Vatican, urmându-i în funcție părintelui Giacomo Martegani, S.J., care s-a retras din motive de sănătate. Numirea sa a lansat un semnal important cu privire la intenția Sfântului Scaun și a Societății lui Isus de a conferi emițătorului pontifical un dinamism și o eficacitate adecvate timpurilor și posibilităților. Au fost înființate, astfel, noi programe lingvistice și muzicale, ținând cont și de exigențele pelerinilor care se îndreptau spre Cetatea Eternă cu ocazia Anului Sfânt din 1975.

Ca director general Radio Vatican, părintele Roberto Tucci l-a însoțit pe Ioan Paul al II-lea încă de la prima călătorie apostolică a pontificatului, cea din 1979, în Mexic. Părintele iezuit italian avea să-l însoțească pe pontiful polonez în toate pelerinajele pe meridianele planetei nu doar cu responsabilitatea radiofonică dar și în noua calitate de organizator al călătoriilor apostolice din afara Italiei dintre anii 1982-2001, cu excepția celor din Franța (1980) și Austria (1983). Exigențele impuse de pregătirea vizitelor papale, care îl consacră unui aspect semnificativ și distinctiv al pontificatului, l-au făcut să-l cheme ca vice-director general Radio Vatican pe pr. Pasquale Borgomeo, S.J., care în iulie 1985 îi succede în răspunderea de director general. Legătura pr. Roberto Tucci cu Radio Vatican a rămas, cu toate acestea, neîntreruptă, atât în virtutea mandatului de președinte al Comitetului de Coordonare a emițătorului – care din 1986 a devenit Administrație autonomă – cât și prin bucuria cu care participa la evenimentele majore din viața acestei ”familii de muncă” de la Radio Vatican. La 21 februarie 2001, Ioan Paul al II-lea l-a creat cardinal, atribuindu-i biserica Sfântul Ignațiu de Loyola in Campo Marzio, diaconie ridicată ”pro hac vice” la titlul prezbiteral.

Cardinalul Roberto Tucci, care se remarca prin discreția instituțională și modestia vieții, invers proporționale cu marile responsabilități vizibile îndeplinite, a avut o afecțiune specială față de România. Părintele – pe atunci – Roberto Tucci a mers de mai multe ori la București, unde a avut colocvii la diferitele instituții, religioase și civile, implicate în pregătirea călătoriei apostolice a papei Ioan Paul al II-lea în România, de la 7 la 9 mai 1999. Dacă vizita memorabilă a pontifului ”venit de departe” în Grădina Maicii Domnului a lăsat o amprentă de neșters pentru istoria recentă a României, se datorează, mai mult decât probabil, și contribuției de rugăciune, răbdare și mediere a cardinalului Roberto Tucci. Prin moartea sa, România are un prieten mai puțin pe pământ și – în speranță – unul mai mut în ceruri.

Dumnezeu să-l primească în ceata aleșilor săi!

(rv – A. Dancă)

Exprimaţi-vă opinia